Romani din Montreal ONLINE

OTTAWA, 29 janv./ CNW Telbec Ati cantarit bine motivele pro si contra si, in cele din urma, ati hotarat sa cumparati o casa. Dar o asemenea achizitie constituie una dintre cele mai importante investitii pe care le veti face in viata dumneavoastra si atunci, inainte de a face o oferta de cumparare, asigurati-va ca sunteti pregatit sa va asumati toate respsonsabilitatile financiare si emotionale care insotesc accesul la proprietate.

Pentru a va ajuta sa luati cea mai buna hotarare posibila, Societatea canadiana de ipoteci si locuinte (SCHL) va sugereaza ca, inainte de a incepe sa cautati casa care corespunde perfect nevoilor dumneavoastra, sa va puneti urmatoarele intrebari:
Read more

Primaria Montrealului a anuntat ca va pune gratuit la dispozitia locuitorilor 2.421 de locuri de parcare in perioada deszapezirii strazilor.

Masura a fost anuntata pentru a permite municipalitatii sa accelereze deszapezirea strazilor. In timpul unei operatii normale de ridicare a zapezii, sunt remorcate intre 5.000 si 6.000 de autoturisme.
Read more

Regie du Logement du Quebec a propus o crestere a chiriilor de doar 0,7% pentru anul 2008. Aceasta crestere se aplica in cazul locuintelor care nu au caldura inclusa in plata chiriei.

Pentru locuintele incalzite cu gaz, cresterea propusa este de 1,2%, pentru cele electrice de 1,5% iar pentru cele pe mazout de 2%. Proprietarii care au efectuat lucrari majore de reparatii pot adauga la chirie 3,58$ pentru fiecare transa de 1.000$.
Read more

Zvonurile de recesiune zboara de la New York pana la Tokyo si la Sydney, stafia recesiunii bantuie prin lume ca altadata stafia nomen horribile dictu, de care vorbea odata Marx – piata imobiliara din Montreal si din imprejurimi nu se sinchiseste! E o adevarata oaza de liniste si de afaceri bune.

Intr-adevar, cata vreme economia Canadei si a Quebecu­lui pluteste in ape calme, cat timp somajul este inca redus si increderea consumatorilor sustine activitatea economica, cat timp, in sfarsit, costul imprumuturilor ipotecare este abordabil datorita dobanzilor joase, volumul tranzactiilor imobiliare nu are cum sa stagneze. Rezultatul este o crestere semnificativa, de la an la an, a preturilor caselor. Astfel, preturile caselor din Marele Montreal, fata de 1998, asadar in zece ani s-a dublat. In 2007, cresterea cu 7% a valorii proprietatilor a anulat efectele unei inflatii ceva mai mare ca deobicei, de 4,1%. Pentru anul 2008, se prevede mentinerea acestei cresteri desi intr-un ritm ceva mai lent, intre 4 si 5%.

Exista, desigur si amenintarea recesiunii din Statele Unite care, tehnic, inca n-a inceput. Dar pana cand efectele acesteia sa se faca simtite pe piata imobiliara din Montreal, va mai trece ceva timp. In lantul economic, piata imobiliara este o veriga care cedeaza dupa ce au cedat celelalte: dupa ce activitatea economica scade, dupa ce rata de somaj creste si dupa ce oamenii pierd capacitatea de a investi pe termen lung in cumpararea si construirea de case.

Pe tipuri de constructii, casa unifamiliala ramane cea mai populara cu un pret mediu in 2007, de 357.000$, in crestere cu 6 % fata de 2006. Dar vanzarea de apartamente (condominium-uri) este si ea dinamica, datorita, in primul rand, preferintelor generatiilor mai varstnice (baby-boomers). Pretul condominium-urilor a crescut cu 6%, stabilindu-se in 2007 la o medie de 241.000$.

In privinta cartierelor, cel mai scump este Westmount unde pretul mediu al unei case unifamiliale atinge 1.092.000$ si al unui condo, 496.000$. Rata de crestere in Westmount a fost de 9% in raport cu 2006 la case unifamiliale. Condominium-urile in schimb, au fost mai ieftine cu, in medie, 15% fata de 2006!

Intr-un top 5 al celor mai scumpe cartiere, Westmountul ar fi urmat de Outremont (925.000$ casa unifamiliala si 325.000 $, condo), Hampstead (805.000$, casa unifamiliala, condo, n.d.), Senneville (785.000 casa unifamiliala, condo, n.d.) si Ville-Marie (766.000$ si, respectiv, 317.000$)

Cel mai ieftin cartier este Montreal Est. O casa unifamiliala costa aici, in medie, 177.000$ (cu 2 % mai mult decat in 2006) si un condominium, 148.000$ (o crestere de 3%). Urmeaza, in ordinea ascendenta a preturilor, Riviere-des-Prairies / Pointe-aux-Trembles (224.000$ si 151.000$), Mercier / Hochelaga-Maisonneuve (227.000$ si 174.000$), Montreal Nord (235.000$ si 205.000$) si Villeray/St-Michel/Park Extension (251.000$ si 181.000$).

Cartiere in care s-au consemnat o scadere a preturilor la condominium-uri, in afara Westmount-ului, sunt Beaconsfield (-6 %), Dollard-des-Ormeaux (-1 %), Dorval (-11 %), Montreal Nord (-6 %), Pointe-Claire (-2 %) si Villeray / St.Michel / Park Extension (-2 %).

Preluare din PaginiRomanesti.com

La cumpararea unei proprietati imobiliare, de cele mai multe ori se apeleaza la un imprumut bancar. Aceasta inseamna ca, chiar daca cei care au cumparat sunt singurii proprietari, banca are prin lege un drept asupra proprietatii, numit ipoteca. Astfel, daca proprietarii nu-si onoreaza datoria conform contractului, banca are puterea sa preia proprietatea si sa o vanda pentru a-si recupera investitia.

Dar creditorul (banca) nu este singura care are drepturi asupra proprietatii imobiliare. Inaintea ei, au prioritate, conform Codului Civil din Québec, guvernul (pentru perceperea taxelor si impozitelor) si municipalitatile si comisiile scolare (pentru perceperea taxelor respective).

In momentul in care taxele municipale nu sunt platite la timp, municipalitatea avertizeaza proprietarii, impune penalitati si dobanzi pe sumele neachitate. Daca infractiunea continua, municipalitatea are dreptul sa intenteze actiune in justitie si sa scoata casa la licitatie, deposedand in felul acesta proprietarul. Licitatia se anunta in general in jurnalele importante ce deservesc acea municipalitate.

Pentru ca municipalitatea are intaietate la recuperarea banilor in fata bancii, aceasta prefera sa se ocupe direct de gestiunea taxelor, pentru a fi sigura ca datoria catre municipalitate este platita la timp. Riscul asumat de banca este cu atat mai mare cu cat raportul imprumut/valoarea casei este mai ridicat (80%-100%). Pentru imprumuturile cu raport mic imprumut/valoare, riscul este mai scazut deoarece sanatatea financiara a clientilor se presupune a fi excelenta, odata ce au avut sa plateasca un avans important.

La imprumuturile cu risc ridicat, pentru a avea un mai bun control al taxelor, majoritatea bancilor prefera sa se ocupe de gestionarea taxelor municipale, uneori si de cele scolare. Aceasta se face prin retinerea, odata cu plata ipotecii, a unei sume ce va fi depusa intr-un cont aparte, special deschis pentru taxe. Exista si exceptii de la aceasta regula, in conditiile in care banca are incredere ca riscul pe care il prezinta clientul este mai scazut decat de obicei. De pilda, in cazul unor clienti care au ipotecat casa maximal, 100%, dar au dovedit in timp ca si-au gestionat foarte bine datoriile, au locuri de munca stabile si salarii bune, astfel incat casa nu este o datorie sufocanta.

Unele banci retin in fiecare luna 1/12 din valoarea anuala a taxelor. Alte banci prefera ca in primul an al ipotecii sa retina mai mult decat 1/12 in ideea de a avea destule rezerve pentru a plati taxele la scadenta.

Fiecare municipalitate in parte are dreptul sa impuna platirea taxelor impartite dupa cum considera: o data, de doua ori, de trei ori pe an etc. Totusi, cand vorbim, de exemplu, de 2400$/an taxe municipale, intr-un fel se resimte la buzunar o plata unica de 2400$, in alt fel cinci plati de cate 480$, si altfel 12 plati lunare de cate 200$.

Ce se intampla daca nu sunt destui bani adunati pentru a plati intreaga suma ceruta de municipalitate? In cadrul aceluiasi exemplu, sa presupunem ca proprietatea este in Laval unde taxele municipale se platesc de doua ori pe an, cu scadente in martie si iunie, de cate 1200$. Banca retine in fiecare luna 200$ in contul de taxe.

Daca ipoteca a fost deschisa in ianuarie, pana in martie se vor aduna cel mai probabil 600$, deci lipsesc 600$. Banca instiinteaza atunci clientii ca exista un deficit in contul de taxe si da doua alternative: ori clientul sa faca un cec pentru diferenta necesara, ori banca va plati 1200$ dar contul de taxe va ajunge la negativ -600$. In al doilea caz, contul de taxe va functiona ca un credit, iar clientul va plati dobanda atata timp cat contul este descoperit, in general, cu o rata egala cu cea a ipotecii.

Cei mai multi clienti privesc gestiunea taxelor de catre banca ca o usurare a unei griji. In plus, in situatiile nedorite de dificultati de plata, e preferabil sa faci o intelegere de plata esalonata cu banca, decat sa te trezesti cu casa luata in posesie de primarie pentru o datorie de cateva mii de dolari!

Lucia Craciun

Director Dezvoltare Ipotecara
Banque Laurentienne

Preluare din PaginiRomanesti.com

Metroul montrealez se va imbogati cu… 500 de camere de supraveghere in plus. Conducerea STM a luat aceasta decizie pentru a creste supravegherea pe coridoarele statiilor de metro. Bugetul alocat este de patru milioane de dolari si va fi suportat in intregime de Guvernul federal, ca parte a planului sau de masuri anti-teroriste.

Cu aceste noi camere, reteaua de camere video a metroului va ajunge la respectabila cifra de 1700. Urmatorul pas va fi instalarea de astfel de camere in autobuzele regiei.

STM va introduce in primavara acestui an o noua cartela pentru calatoria cu metroul sau cu atuobuzul, Noua cartela va fi echipata cu un cip, nu cu o banda magnetica, si va fi fara contact. Aceasta inseamna ca nu veti mai fi nevoiti sa o treceti printr-o fanta, ci doar sa o aratati unui senzor la intrarea in metrou sau autobuz.

Statiile de metrou au inceput deja sa fie dotate cu noua tehnologie care sa permita utilizarea noii cartele, iar autobuzele, odata cu schimbarea sistemului de plata, o pot deja citi.

Pretul unei calatorii nu va creste prin introducerea noului sistem de acces. Plata cash va fi posibila in continuare.

Primaria orasului Montreal a ameliorat modul in care puteti obtine informatii despre serviciile municipale prin infintarea unui nou numar de telefon.

Formand 311, puteti obtine informatii, face plangeri, sau sa adresati o cerere catre orice serviciu municipal. Noul numar de telefon va fi disponibil 365 de zile pe an, dupa urmtarorul program: de luni pana vineri intre orele 8.30-20.30 iar sambata, duminica si sarbatorile legale intre orele 9 si 17.00.

Numarul este disponibil 24 din 24 insa pentru a face o sesizare care necesita o interventie rapida: pana, prabusirea unui copac etc.

Datele din ultimul recensamant care se refera la situatia limbii franceze in Québec indica o situatie complexa caracterizata de doua tendinte majore, aparent contradictorii.

Mai intai, o usoara diminuare a proportiei vorbitorilor nativi de limba franceza care a scazut pentru prima oara in istorie sub 80 la suta. Francofonii au devenit minoritari in Ile-de-Montréal, unde ei reprezinta in 2006, 49,8 % din totalul populatiei montrealeze, fata de 53,2% cati erau in 2001. A crescut in schimb numarul alofonilor, iar procentajul populatiei anglofone s-a stabilizat la 11%.

Pe de alta parte, tot pentru prima oara in istorie, majoritatea imigrantilor manifesta preferinta pentru limba franceza in raport cu limba engleza. Tabelele recensamantului indica pentru 2006 un procentaj care se apropie de 60%.

Iata, asadar, un indice convingator despre vitalitatea limbii franceze care a atins de mult masa critica a vorbitorilor, nativi ori prin adoptie, ce-i permite sa reziste cu succes la presiunile limbii engleze.

Dar dincolo de raportul dintre limba engleza si limba franceza, deosebit de semnificative sunt si alte tendinte care se desprind din datele recensamantului.

Québecul se afla pe locul doi intre provinciile canadiene, dupa Ontario, pentru numarul de imigranti sositi in fiecare an. Cei mai multi se stabilesc la Montréal si provenienta lor este mult mai variata decat in celelalte mari centre de imigratie canadiene, Toronto sau Vancouver.

Astfel in timp ce, majoritar, imigratia de la Toronto si Vancouver este de origine asiatica (70 si, respectiv, 78 %) la Montréal se consemneaza procentaje apropiate din mai multe zone ale lumii : 26% din Africa, 23% din Europa, 20 % din cele doua Americi, de nord si de sud, aproximativ 30% din Asia.

Dintre limbile neoficiale, cea mai vorbita la Montréal este italiana, cu aproximativ 16% utilizatori in raport cu celelalte limbi neoficiale ori cu aproape 4% fata de toate limbile, oficiale si neoficiale vorbite in Canada.

Foarte interesanta este situatia comunitatii romanesti. Considerata, in recensamantul din 1991 drept o comunitate mica, dar avand o contributie exceptionala la viata sociala, economica si culturala din Québec, acum, in 2006, ea se numara printre comunitatile importante, aflate intr-o crestere rapida.

Limba romana face parte din topul 10 al limbilor neoficiale cele mai vorbite la Montréal. Ea se afla pe locul 8, dupa limbile italiana, araba, spaniola, chineza (mai multe dialecte), creola, greaca si portugheza si inaintea limbilor vietnameze si ruse.

Deasemenea, Romania face parte din topul 5 al tarilor de origine a imigrantilor din Québec in perioada 2001 – 2006, precedata de China, Algeria, Maroc si urmata, surprinzator, de Franta. In cifre absolute, imigrantii din Romania din aceasta perioada numara 12 mii de persoane fata de 10 400 din Franta.

Preluare din PaginiRomanesti.com

Montréalul a devenit definitiv orasul imigratiei. Rezultatele de la Recensamantul realizat de Statistique Canada in 2006, arata, fara echivoc, ca orasul respira prin si pentru imigranti.

Francofonii sunt o minoritate pe insula, scazand de la 53,2% in 2001 la 49.8% in 2006, dar sunt inca majoritari daca se iau in calcul suburbiile. Aceasta in vreme ce araba, spaniola, chineza si… romana sunt limbile neoficiale cu cea mai mare crestere si utilizare in Montréal.

Si Ministerul Imigratiei recunoaste acest lucru. Ultima decizie anuntata de ministra Yolande James a fost transferarea a 4,5 milioane de dolari din bugetul ministerului catre Ville de Montréal pentru ca aceasta sa poata gestiona integrarea imigrantilor care ajung in oras.

76,3% din imigranti nou veniti se stabilesc la Montréal. Spre comparatie, Laval are doar 5,4% din populatie formata din nou veniti.

Situatia Montréalului nu este singulara. Si celelalte doua mari orase ale Canadei, Toronto si Vancouver, beneficiaza din plin de forta imigratiei. La nivel national, Toronto atrage 40% din totalul imigrantilor care vin anual in Canada, Montréal 14,9%, iar Vancouver 13,7%. Primul motiv pentru care imigrantii aleg aceste orase este prezenta prietenilor sau a familiilor.

Preluare din PaginiRomanesti.com

« go backkeep looking »